Dolul Dolul este acel viciu de consimţământ care constă în inducerea în eroare a unei persoane, prin mijloace viclene, pentru a o determina să încheie un anumit act juridic. În alte cuvinte, dolul este o eroare provocată (iar nu spontană, precum eroarea propriu-zisă. Ca viciu de consimţământ, dolul este alcătuit din două elemente: • un element obiectiv (material), ce constă în utilizarea de mijloace viclene (maşinaţiuni, manopere frauduloase, şiretenii etc.) pentru a induce în eroare; • un element subiectiv (intenţional), ce constă în intenţia de a induce în eroare o persoană, pentru a o determina să încheie un anumit act juridic. Pentru a fi viciu de consimţământ, dolul trebuie să îndeplinească două cerinţe, cumulativ: să fie determinant pentru încheierea actului juridic; să provină de la cealaltă parte. Sancţiunea care intervine în cazul dolului (principal) este nulitatea relativă a actului juridic. Aşadar, victima dolului are la îndemână două acţiuni, anume, pe de o parte, o acţiune în declararea nulităţii relative a actului juridic, iar, pe de altă parte, o acţiune în repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat prin întrebuinţarea de mijloace viclene în scopul inducerii sale în eroare. Aceste două acţiuni pot fi cumulate. Întrucât dolul nu se prezumă, persoana care solicită anularea actului juridic pe motiv că a avut consimţământul viciat prin dol trebuie să facă dovada dolului. Cele mai eficiente mijloace de proba: actul scris si fapta materiala.